Legislatie contabila

REGLEMENTARI CONTABILE conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene

CAPITOLUL I
ARIA DE APLICABILITATE SI MONEDA DE RAPORTARE

1. - (1) Prezentele reglementari prevad formatul si continutul situatiilor financiare anuale, principiile contabile si regulile de evaluare, precum si regulile de intocmire, aprobare, auditare si publicare a situatiilor financiare anuale.

(2) Prezentele reglementari transpun:

a) Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene 78/660/EEC din data de 25 iulie 1978 privind conturile anuale ale anumitor tipuri de societati comerciale, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 222 din data de 14 august 1978, cu modificarile si completarile ulterioare 1;
b) art. 10 alin. 2 din Directiva 2004/25/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de preluare, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 142 din 30 aprilie 2004.

(3) Prezentele reglementari se aplica de catre urmatoarele categorii de persoane (denumite in continuare entitati):

a) societatile comerciale:
- societatile in nume colectiv;
- societatile in comandita simpla;
- societatile pe actiuni;
- societatile in comandita pe actiuni; si
- societatile cu raspundere limitata.
b) societatile/companiile nationale;
c) regiile autonome;
d) institutele nationale de cercetare-dezvoltare;
e) societatile cooperative si celelalte persoane juridice care, in baza legilor speciale de organizare, functioneaza pe principiile societatilor comerciale;
f) subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin persoanelor prevazute la lit. a) - e), cu sediul sau domiciliul in Romania, precum si sediile permanente din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul in strainatate, in conditiile prevazute de prezentele reglementari.

2. - (1) Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala. Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta.

(2) Pentru necesitatile proprii de informare, entitatile pot opta pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si intr-o alta moneda.

Cursul utilizat pentru conversia in moneda nationala a situatiilor financiare anuale intocmite intr-o alta moneda este cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru data bilantului. Acest curs se prezinta in notele explicative.

CAPITOLUL II
FORMATUL SI CONTINUTUL SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE

SECTIUNEA 1
DISPOZITII GENERALE PRIVIND SITUATIILE FINANCIARE ANUALE

3. - (1) Persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre urmatoarele trei criterii (denumite in continuare criterii de marime):

- total active: 3.650.000 euro,
- cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro,
- numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50
intocmesc situatii financiare anuale care cuprind:
- bilant,
- cont de profit si pierdere,
- situatia modificarilor capitalului propriu,
- situatia fluxurilor de trezorerie,
- notele explicative la situatiile financiare anuale.

(2) Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime prevazute la alin. (1) intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind:

- bilant prescurtat,
- cont de profit si pierdere,
- note explicative la situatiile financiare anuale simplificate.

Optional, ele pot intocmi situatia modificarilor capitalului propriu si/sau situatia fluxurilor de trezorerie.

(3) Situatiile financiare anuale, respectiv situatiile financiare anuale simplificate constituie un tot unitar.

(4) Potrivit legii contabilitatii, situatiile financiare anuale trebuie insotite de o declaratie scrisa de asumare a raspunderii conducerii persoanei juridice pentru intocmirea situatiilor financiare anuale in conformitate cu Reglementarile contabile conforme cu Directiva a patra a Comunitatilor Economice Europene.

4. - Pentru situatiile financiare ale anului 2006, intocmite potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a Comunitatilor Economice Europene, incadrarea in criteriile de marime prevazute la pct. 3 alin. (1) se efectueaza pe baza indicatorilor determinati din situatiile financiare ale anului 2005.

5. - (1) Situatiile financiare anuale intocmite de persoanele juridice prevazute la pct. 3 alin. (1) sunt auditate potrivit legii.

(2) Fac obiectul auditului financiar si situatiile financiare anuale intocmite de entitatile de interes public, asa cum sunt definite potrivit legii.

(3) Situatiile financiare anuale simplificate sunt verificate potrivit legii.

6. - Pct. 3 alin. (2) din prezentele reglementari nu se aplica de catre entitatile ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, asa cum aceasta este definita de legislatia in vigoare privind piata de capital.

7. - (1) Atunci cand, la data bilantului, o entitate depaseste sau inceteaza sa mai depaseasca limitele a doua dintre cele trei criterii prevazute la pct. 3 alin. (1), acest fapt afecteaza aplicarea derogarii prevazute la acel punct, numai daca acest lucru are loc in doua exercitii financiare consecutive.

O entitate care a intocmit situatii financiare anuale simplificate va intocmi situatiile financiare anuale prevazute la pct. 3 alin. (1) numai daca, in doua exercitii financiare consecutive depaseste limitele a doua dintre cele trei criterii prevazute la pct. 3 alin. (1).

O entitate care a intocmit situatiile financiare anuale prevazute la pct. 3 alin. (1) va intocmi situatii financiare anuale simplificate, numai daca, in doua exercitii financiare consecutive nu depaseste limitele a doua dintre cele trei criterii prevazute la pct. 3 alin. (1).

(2) Totalul activelor prevazut la pct. 3 alin (1) cuprinde activele de la lit. A-C inscrise la "Active" din formatul bilantului prevazut la pct. 22 sau din formatul prevazut la pct. 23.

8. - Situatiile financiare anuale se intocmesc in mod clar si in concordanta cu prevederile prezentelor reglementari.

9. - Situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela a activelor, datoriilor, pozitiei financiare, profitului sau pierderii entitatii.

10. - Daca aplicarea prevederilor prezentelor reglementari nu este suficienta pentru a oferi o imagine fidela in intelesul pct. 9, trebuie prezentate informatii suplimentare.

11. - Daca, in cazuri exceptionale, aplicarea unei prevederi din prezentele reglementari se dovedeste contrara obligatiei prevazute la pct. 9, trebuie sa se faca abatere de la acea prevedere, in vederea oferirii unei imagini fidele, in intelesul pct. 9. Orice astfel de abatere trebuie prezentata in notele explicative, impreuna cu o explicatie a motivelor acesteia si o situatie privind efectele abaterii asupra activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau pierderii.

12. - Subunitatile fara personalitate juridica, care apartin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in Romania organizeaza si conduc contabilitatea proprie la nivel de balanta de verificare, fara a intocmi situatii financiare.

Activitatea desfasurata in strainatate de subunitatile fara personalitate juridica, si care apartin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in Romania, se include in situatiile financiare ale persoanei juridice romane si se raporteaza pe teritoriul Romaniei, potrivit prezentelor reglementari.

13. - In cazul asocierilor in participatie incheiate intre o persoana juridica romana si o persoana juridica straina, contabilitatea se tine de catre persoana juridica romana, care raspunde potrivit legii.

14. - Autoritatile de reglementare pot solicita prezentarea in situatiile financiare anuale a unor informatii suplimentare fata de cele care trebuie prezentate in concordanta cu prezentele reglementari.

15. - Formatul bilantului si al contului de profit si pierdere, in special in ceea ce priveste forma adoptata pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exercitiu financiar la altul.

16. - In bilant si in contul de profit si pierdere, elementele prevazute la pct. 22, 23 si 37 trebuie prezentate separat, in ordinea indicata. O subclasificare mai detaliata a elementelor se poate face numai in notele explicative.

17. - Formatul, succesiunea si terminologia elementelor din bilant si din contul de profit si pierdere care sunt precedate de cifre arabe trebuie adaptate, in cazul in care natura specifica a unei entitati impune acest lucru. Astfel de adaptari trebuie efectuate atunci cand sunt cerute prin reglementari speciale emise de Autoritatile de reglementare.

18. - (1) Pentru fiecare element de bilant, de cont de profit si pierdere si, dupa caz, din situatia modificarilor capitalului propriu si/sau situatia fluxurilor de trezorerie trebuie prezentata valoarea aferenta elementului corespondent pentru exercitiul financiar precedent.

(2) Daca valorile prevazute la alin. (1) nu sunt comparabile, absenta comparabilitatii trebuie prezentata in notele explicative, insotita de comentarii relevante.

19. - Un element de bilant, din contul de profit si pierdere si, dupa caz, din situatia modificarilor capitalului propriu si situatia fluxurilor de trezorerie pentru care nu exista valoare nu trebuie prezentat, cu exceptia cazului in care exista un element corespondent pentru exercitiul financiar precedent, in intelesul pct. 18 alin. (1).

20. - Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu ale entitatii la sfarsitul exercitiului financiar, precum si in celelalte situatii prevazute de lege.

21. - (1) In bilant elementele de activ si datorii sunt grupate dupa natura si lichiditate, respectiv natura si exigibilitate.

(2) In intelesul prezentelor reglementari:

a) un activ reprezinta o resursa controlata de catre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil;

b) o datorie reprezinta o obligatie actuala a entitatii ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice;

c) capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual al actionarilor in activele unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor sale.

SECTIUNEA 2
FORMATUL BILANTULUI

22. - Formatul bilantului este urmatorul:

A. Active imobilizate

I. Imobilizari necorporale

1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare, daca acestea au fost achizitionate cu titlu oneros
4. Fondul comercial, in masura in care acesta a fost achizitionat cu titlu oneros
5. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie

II. Imobilizari corporale

1. Terenuri si constructii
2. Instalatii tehnice si masini
3. Alte instalatii, utilaje si mobilier
4. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie

III. Imobilizari financiare

1. Actiuni detinute la entitatile afiliate
2. Imprumuturi acordate entitatilor afiliate
3. Interese de participare
4. Imprumuturi acordate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare
5. Investitii detinute ca imobilizari
6. Alte imprumuturi

B. Active circulante

I. Stocuri

1. Materii prime si materiale consumabile
2. Productia in curs de executie
3. Produse finite si marfuri
4. Avansuri pentru cumparari de stocuri

II. Creante

(Sumele care urmeaza sa fie incasate dupa o perioada mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)

1. Creante comerciale
2. Sume de incasat de la entitatile afiliate
3. Sume de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea intereselor de participare
4. Alte creante
5. Capital subscris si nevarsat

III. Investitii pe termen scurt

1. Actiuni detinute la entitatile afiliate
2. Alte investitii pe termen scurt

IV. Casa si conturi la banci

C. Cheltuieli in avans

D. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an

1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentandu-se separat imprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile
2. Sume datorate institutiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor
4. Datorii comerciale - furnizori
5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate entitatilor afiliate
7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale

E. Active circulante nete/datorii curente nete

F. Total active minus datorii curente

G. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an

1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentandu-se separat imprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile
2. Sume datorate institutiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor
4. Datorii comerciale - furnizori
5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate entitatilor afiliate
7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale

H. Provizioane

1. Provizioane pentru pensii si obligatii similare
2. Provizioane pentru impozite
3. Alte provizioane

I. Venituri in avans

J. Capital si rezerve

I. Capital subscris

1. Capital subscris varsat
2. Capital subscris nevarsat

II. Prime de capital

III. Rezerve din reevaluare

IV. Rezerve

1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Alte rezerve

V. Profitul sau pierderea reportat(a)
VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar

23. - Formatul bilantului prescurtat este urmatorul:

A. Active imobilizate

I. Imobilizari necorporale

II. Imobilizari corporale

III. Imobilizari financiare

B. Active circulante

I. Stocuri

II. Creante

(Sumele care urmeaza sa fie incasate dupa o perioada mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)

III. Investitii pe termen scurt

IV. Casa si conturi la banci

C. Cheltuieli in avans

D. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an

E. Active circulante nete/datorii curente nete

F. Total active minus datorii curente

G. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an

H. Provizioane

I. Venituri in avans

J. Capital si rezerve

I. Capital subscris (prezentand-se separat capitalul varsat si capitalul nevarsat)
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat(a)
VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar

24. - Daca un activ sau o datorie are legatura cu mai mult de un element din formatul de bilant, relatia sa cu alte elemente trebuie prezentata in notele explicative, daca o asemenea prezentare este esentiala pentru intelegerea situatiilor financiare anuale.

25. - Actiunile detinute la entitatile afiliate trebuie prezentate numai in cadrul elementelor prevazute in acest scop.

26. - Toate angajamentele sub forma garantiilor de orice fel trebuie, in cazul in care nu exista obligatia de a le prezenta ca datorii, sa fie in mod clar prezentate in notele explicative, si trebuie facuta distinctie intre diferitele tipuri de garantii recunoscute de legislatia nationala. De asemenea, trebuie facuta o prezentare separata a oricarei garantii valorice care a fost prevazuta. Angajamentele de acest tip care exista in relatia cu entitatile afiliate trebuie prezentate distinct.

SECTIUNEA 3
PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DE BILANT

27. - Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul caruia ii sunt destinate.

28. - Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizarii pe o baza continua, in scopul desfasurarii activitatilor entitatii.

29. - (1) Miscarile diverselor elemente de imobilizari se prezinta in notele explicative. In acest scop, se prezinta distinct, incepand cu pretul de achizitie sau costul de productie, pentru fiecare element de imobilizare, pe de o parte, cresterile, cedarile si transferurile in cursul exercitiului financiar iar, pe de alta parte, ajustarile cumulate de valoare la inceputul exercitiului financiar si la data bilantului, precum si rectificarile efectuate in cursul exercitiului financiar asupra ajustarilor de valoare din exercitiile financiare precedente. Ajustarile de valoare se prezinta in bilant ca deduceri clare din elementele corespunzatoare.

(2) Daca, atunci cand situatiile financiare anuale se intocmesc conform prezentelor reglementari pentru prima oara, pretul de achizitie sau costul de productie al unei imobilizari nu poate fi determinat fara cheltuieli sau intarzieri exagerate, valoarea reziduala de la inceputul exercitiului financiar poate fi tratata drept pret de achizitie sau cost de productie. Orice aplicare a acestei prevederi trebuie prezentata in notele explicative.

(3) Atunci cand se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, miscarile diverselor elemente de imobilizari, prevazute la alin. (1), se prezinta incepand cu pretul de achizitie sau costul de productie, rezultat din reevaluare. In acest scop, valoarea reevaluata se substituie valorii de intrare a imobilizarilor corporale.

30. - Drepturile asupra proprietatilor imobiliare si alte drepturi similare, asa cum sunt definite de legislatia nationala, trebuie prezentate la "Terenuri si constructii".

31. - In sensul prezentelor reglementari, prin interese de participare se intelege drepturile in capitalul altor entitati, reprezentate sau nu prin certificate, care, prin crearea unei legaturi durabile cu aceste entitati, sunt destinate sa contribuie la activitatile entitatii. Detinerea unei parti din capitalul unei alte entitati se presupune ca reprezinta un interes de participare, atunci cand depaseste un procentaj de 20%.

32. - (1) Cheltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar, dar care sunt aferente unui exercitiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Cheltuieli in avans".

(2) Veniturile care, desi se refera la exercitiul financiar in cauza, nu se incaseaza pana la expirarea acestuia, trebuie prezentate la "Creante". In cazul in care astfel de venituri sunt semnificative, acestea trebuie prezentate si in notele explicative.

33. - (1) Ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilantului, indiferent daca acea reducere este sau nu definitiva.

(2) Ajustarile de valoare pot fi: ajustari permanente, denumite in continuare amortizari, si/sau ajustarile provizorii, denumite in continuare ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare, in functie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustarii activelor.

34. - Provizioanele sunt destinate sa acopere datoriile a caror natura este clar definita si care la data bilantului este probabil sa existe, sau este cert ca vor exista, dar care sunt incerte in ceea ce priveste valoarea sau data la care vor aparea.

35. - Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.

36. - (1) Veniturile de incasat inainte de data bilantului, dar care se refera la un exercitiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Venituri in avans".

(2) Cheltuielile care, desi se refera la exercitiul financiar in cauza, se vor plati numai in cursul exercitiului financiar ulterior, trebuie prezentate la "Datorii". In cazul in care astfel de cheltuieli sunt semnificative, ele trebuie prezentate si in notele explicative.:

SECTIUNEA 4
FORMATUL CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

37. - Formatul contului de profit si pierdere este urmatorul:

1. Cifra de afaceri neta
2. Variatia stocurilor de produse finite si a productiei in curs de executie
3. Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata
4. Alte venituri din exploatare
5. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile
b) Alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli cu personalul:
a) Salarii si indemnizatii
b) Cheltuieli cu asigurarile sociale, cu indicarea distincta a celor referitoare la pensii
7. a) Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si imobilizarile necorporale
b) Ajustari de valoare privind activele circulante, in cazul care acestea depasesc suma ajustarilor de valoare care sunt normale in entitatea in cauza

8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distincta a celor obtinute de la entitatile afiliate
10. Venituri din alte investitii si imprumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu indicarea distincta a celor obtinute de la entitatile afiliate
11. Alte dobanzi de incasat si venituri similare, cu indicarea distincta a celor obtinute de la entitatile afiliate
12. Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si investitiile detinute ca active circulante
13. Dobanzi de platit si cheltuieli similare, cu indicarea distincta a celor privind entitatile afiliate
14. Profitul sau pierderea din activitatea curenta
15. Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara
18. Impozitul pe profit
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
20. Profitul sau pierderea exercitiului financiar

SECTIUNEA 5
PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DIN CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

38. - (1) Cifra de afaceri neta cuprinde sumele rezultate din vanzarea de produse si furnizarea de servicii care se inscriu in activitatea curenta a entitatii, dupa deducerea reducerilor comerciale si a taxei pe valoarea adaugata, precum si a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.

(2) In cazul entitatilor al caror obiect principal de activitate il constituie activitatea de leasing, in cifra de afaceri neta se include si dobanda cuvenita acestor contracte, aferenta perioadei de raportare.

39. - (1) Veniturile si cheltuielile care apar altfel decat in cursul activitatilor curente ale entitatii trebuie prezentate la "Venituri extraordinare" si "Cheltuieli extraordinare".

(2) Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzactii ce sunt clar diferite de activitatile curente ale entitatii si care, prin urmare, nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat.

(3) In intelesul prezentelor reglementari, prin activitati curente se intelege orice activitati desfasurate de o entitate, ca parte integranta a afacerilor sale, precum si activitatile conexe in care aceasta se angajeaza si care sunt o continuare a primelor activitati mentionate, incidente acestora sau care rezulta din acestea.

(4) Pentru a stabili daca un eveniment sau o tranzactie se delimiteaza clar de activitatile curente ale entitatii, se are in vedere, mai degraba, natura elementului sau a tranzactiei aferente activitatii desfasurate in mod curent de entitate, decat frecventa cu care se asteapta ca aceste evenimente sa aiba loc. Prin urmare, un eveniment sau o tranzactie poate fi extraordinara pentru o entitate, dar nu si pentru o alta, datorita diferentelor dintre activitatile curente ale acelor entitati. De exemplu, pierderile rezultate in urma unui cutremur pot fi calificate de catre o entitate ca element extraordinar.

(5) Exemple de evenimente sau tranzactii ce dau nastere, in general, la elemente extraordinare in cazul majoritatii entitatilor sunt exproprierea activelor, un cutremur sau un alt dezastru natural.

(6) Cu exceptia cazului in care veniturile si cheltuielile prevazute la alin. (1) sunt nesemnificative pentru evaluarea rezultatelor, in notele explicative trebuie prezentate explicatii despre valoarea si natura acestora. Aceeasi prevedere se aplica veniturilor si cheltuielilor legate de un alt exercitiu financiar.

40. - Entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative proportia in care impozitul pe profit afecteaza "Profitul sau pierderea din activitatea curenta" si "Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara".

SECTIUNEA 6
PRINCIPII CONTABILE GENERALE

41. - Elementele prezentate in situatiile financiare anuale se evalueaza in conformitate cu principiile contabile generale prevazute in prezenta sectiune, conform contabilitatii de angajamente. Astfel, efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se produc (si nu pe masura ce trezoreria sau echivalentul sau este incasat sau platit) si sunt inregistrate in contabilitate si raportate in situatiile financiare ale perioadelor aferente.

42. – Principiul continuitatii activitatii. Trebuie sa se prezume ca entitatea isi desfasoara activitatea pe baza principiului continuitatii activitatii.

Acest principiu presupune ca entitatea isi continua in mod normal functionarea, fara a intra in stare de lichidare sau reducere semnificativa a activitatii. Daca administratorii unei entitati au luat cunostinta de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-si continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate in notele explicative. In cazul in care situatiile financiare anuale nu sunt intocmite pe baza principiului continuitatii, aceasta informatie trebuie prezentata, impreuna cu explicatii privind modul de intocmire a acestora si motivele care au stat la baza deciziei conform careia entitatea nu isi mai poate continua activitatea.

43. – Principiul permanentei metodelor. Metodele de evaluare trebuie aplicate in mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul.

44. – Principiul prudentei. Evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta, si in special:

a) poate fi inclus numai profitul realizat la data bilantului;
b) trebuie sa se tina cont de toate datoriile aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu precedent, chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia;
c) trebuie sa se tina cont de toate datoriile previzibile si pierderile potentiale aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu financiar precedent, chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia;
d) trebuie sa se tina cont de toate deprecierile, indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este pierdere sau profit.

45. – Principiul independentei exercitiului. Trebuie sa se tina cont de veniturile si cheltuielile aferente exercitiului financiar, indiferent de data incasarii sau platii acestor venituri si cheltuieli.

46. – Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii. Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat.

47. – Principiul intangibilitatii. Bilantul de deschidere pentru fiecare exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar precedent.

48. – Principiul necompensarii. Orice compensare intre elementele de activ si de datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa.

Eventualele compensari intre creante si datorii ale entitatii fata de acelasi agent economic pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale, numai dupa inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea integrala.

49. – Principiul prevalentei economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant si contul de profit si pierdere se face tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate, si nu numai de forma juridica a acestora.

Principiul prevalentei economicului asupra juridicului se aplica de catre entitatile prevazute la pct. 3 alin. (1) la intocmirea situatiilor financiare individuale si a situatiilor financiare consolidate, iar entitatile prevazute: la pct. 3 alin. (2), numai la intocmirea situatiilor financiare consolidate.

50. - (1) Principiul pragului de semnificatie. Elementele de bilant si de cont de profit si pierdere care sunt precedate de cifre arabe pot fi combinate daca:

a) acestea reprezinta o suma nesemnificativa, in intelesul pct. 9; sau
b) o astfel de combinare ofera un nivel mai mare de claritate, cu conditia ca elementele astfel combinate sa fie prezentate separat in notele explicative.

(2) Principiul pragului de semnificatie poate fi aplicat numai de catre entitatile prevazute la pct. 3 alin. (1).

51. - Abateri de la principiile contabile generale prevazute in prezenta sectiune pot fi efectuate in cazuri exceptionale. Orice astfel de abateri trebuie prezentate in notele explicative, precum si motivele care le-au determinat, impreuna cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau pierderii.

SECTIUNEA 7
REGULI DE EVALUARE

7.1. REGULI GENERALE DE EVALUARE

52. - Elementele prezentate in situatiile financiare anuale se evalueaza, in general, pe baza principiului costului de achizitie sau al costului de productie. In situatia in care s-a optat pentru reevaluarea imobilizarilor corporale sau evaluarea instrumentelor financiare la valoarea justa, se aplica prevederile subsectiunii 7.2.5 din prezentele reglementari.

7.1.1. Evaluarea la data intrarii in entitate

53. - (1) La data intrarii in entitate, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileste astfel:

a) la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de productie - pentru bunurile produse in entitate;
c) la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii - pentru bunurile reprezentand aport la capitalul social;
d) la valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit.
In cazurile mentionate la lit. c) si d), valoarea de aport si, respectiv, valoarea justa, se substituie costului de achizitie.

(2) Prin valoare justa se intelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunavoie intre parti aflate in cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.

54. - (1) Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective.

(2) Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie.

55. - (1) Costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.

(2) Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.

(3) In costul de productie poate fi inclusa o proportie rezonabila din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, in masura in care acestea sunt legate de perioada de productie.

(4) Urmatoarele reprezinta exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit, astfel:

- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise;
- cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie;
- regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul final;
- costurile de desfacere.

56. - (1) Dobanda la capitalul imprumutat pentru finantarea achizitiei, constructiei sau productiei de active cu ciclu lung de fabricatie poate fi inclusa in costurile de productie, in masura in care aceasta este legata de perioada de productie. In cazul includerii dobanzii in valoarea activelor, aceasta trebuie prezentata in notele explicative.

(2) In sensul prezentelor reglementari, prin activ cu ciclu lung de fabricatie se intelege un activ care solicita in mod necesar o perioada substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sau pentru vanzare.

7.1.2. Evaluarea cu ocazia inventarierii

57. - Evaluarea elementelor de activ si de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prezentelor reglementari si normelor emise in acest sens de Ministerul Finantelor Publice.

7.1.3. Evaluarea la incheierea exercitiului financiar

58. - (1) La incheierea exercitiului financiar, elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evalueaza si se reflecta in situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusa de acord cu rezultatele inventarierii.

(2) In acest scop, valoarea de intrare se compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii, denumita valoare de inventar. In acest caz, se vor avea in vedere, printre altele:

a) Pentru elementele de activ, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabila neta a elementelor de activ se inregistreaza in contabilitate pe seama unei amortizari suplimentare, in cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibila sau se efectueaza o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci cand deprecierea este reversibila, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.
Valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzactionare pe o piata reglementata se evalueaza la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare, iar cele netranzactionate la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare. Valorile mobiliare pe termen lung se evalueaza la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare.
Prin valoare contabila neta se intelege valoarea de intrare, mai putin amortizarea si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.
b) Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se inregistreaza in contabilitate, pe seama elementelor corespunzatoare de datorii.

59. - (1) La fiecare data a bilantului:

a) Elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele si depozitele bancare, creante si datorii in valuta) trebuie evaluate si raportate utilizand cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei si valabil la data incheierii exercitiului financiar. Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de la data inregistrarii creantelor sau datoriilor in valuta sau cursul la care au fost raportate in situatiile financiare anterioare si cursul de schimb de la data incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza, la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.
b) Pentru creantele si datoriile, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezulta din evaluarea acestora se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz. Determinarea diferentelor de valoare se efectueaza similar prevederilor lit. a).
c) Elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta si inregistrate la cost istoric (imobilizari, stocuri) trebuie raportate utilizand cursul de schimb de la data efectuarii tranzactiei.
d) Elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta si inregistrate la valoarea justa trebuie raportate utilizand cursul de schimb existent la data determinarii valorilor respective.

(2) Prin elemente monetare se intelege disponibilitatile banesti si activele/datoriile de primit/de platit in sume fixe sau determinabile.

60. - Evenimentele care apar dupa data bilantului pot furniza informatii suplimentare referitoare la perioada raportata fata de cele cunoscute la data bilantului. Daca situatiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta si informatiile suplimentare.

7.1.4. Evaluarea la data iesirii din entitate

61. - La data iesirii din entitate sau la darea in consum, bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

Evenimente ulterioare datei bilantului

62. - (1) Evenimentele ulterioare datei bilantului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc intre data bilantului si data la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare.

(2) Pot fi identificate doua situatii:

a) entitatile obtin informatii suplimentare fata de cele existente la data bilantului, pentru evenimente care avusesera deja loc la data bilantului. Daca informatiile suplimentare conduc la necesitatea inregistrarii in contabilitate a unor venituri sau cheltuieli, pentru prezentarea unei imagini fidele, trebuie efectuate aceste inregistrari;
b) entitatile obtin informatii pentru evenimente petrecute ulterior datei situatiilor financiare, dar a caror prezentare este necesara pentru utilizatorii de informatii. In aceasta situatie, informatiile respective se prezinta in notele explicative, fara efectuarea unor inregistrari in contabilitate.

(3) Exemple de evenimente ulterioare datei bilantului, care trebuie reflectate in situatiile financiare anuale pot fi urmatoarele:

a) rezolvarea unui litigiu ulterior datei bilantului impune ajustarea unui provizion deja recunoscut sau recunoasterea unui nou provizion;
b) insolventa unui client, inregistrata ulterior datei bilantului, confirma ca la data bilantului exista o pierdere aferenta unei creante comerciale si, in consecinta, entitatea trebuie sa ajusteze valoarea contabila a creantei comerciale.

(4) Un exemplu de eveniment ulterior datei bilantului pentru care nu se fac ajustari ale situatiilor financiare anuale este diminuarea valorii de piata a valorilor mobiliare, in intervalul de timp dintre data bilantului si data la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare.

(5) Atunci cand evenimentele au o asemenea importanta incat neprezentarea lor ar putea afecta capacitatea utilizatorilor situatiilor financiare de a face evaluari si de a lua decizii corecte, o entitate trebuie sa prezinte urmatoarele informatii pentru fiecare categorie semnificativa de astfel de evenimente:

a) natura evenimentului; si
b) o estimare a efectului financiar sau o mentiune conform careia o astfel de estimare nu poate sa fie facuta.

Corectarea erorilor contabile

63. - (1) Corectarea erorilor constatate in contabilitate se efectueaza pe seama rezultatului reportat.

(2) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse in situatiile financiare ale entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultand din greseala de a utiliza, sau de a nu utiliza, informatii credibile care:

a) erau disponibile la momentul la care situatiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise;
b) ar fi putut fi obtinute in mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si prezentarea acelor situatii financiare.

Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si fraudelor.

(3) In cazul corectarii de erori care genereaza pierdere contabila reportata, aceasta trebuie acoperita inainte de efectuarea oricarei repartizari de profit.
In notele la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile constate.

7.2. ACTIVE IMOBILIZATE

7.2.1. Reguli de evaluare de baza

64. - (1) Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii si detinute pe o perioada mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achizitie sau la costul de productie, cu respectarea prevederilor pct. 65 si 66.

(2) Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie catre entitate. Potentialul poate fi unul productiv, fiind parte a activitatilor de exploatare ale entitatii.

65. - Costul de achizitie sau costul de productie al activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economica trebuie redus cu ajustarile de valoare calculate pentru a amortiza valoarea unor astfel de active, in mod sistematic de-a lungul duratelor de utilizare economica.

In intelesul prezentelor reglementari, prin durata de utilizare economica se intelege durata de viata utila, aceasta reprezentand:

a) perioada in care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre o entitate; sau
b) numarul unitatilor produse sau a unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute de entitate prin folosirea activului respectiv.

66. - (1) Atunci cand se constata pierderi de valoare pentru imobilizarile financiare, trebuie facute ajustari pentru pierderea de valoare, astfel incat acestea sa fie evaluate la cea mai mica valoare atribuita acestora la data bilantului.

(2) Imobilizarile trebuie sa faca obiectul ajustarilor de valoare, indiferent daca duratele lor de utilizare economica sunt limitate sau nu, astfel incat acestea sa fie evaluate la cea mai mica valoare atribuibila acestora la data bilantului, daca se estimeaza ca reducerea valorii acestora este permanenta.

(3) Ajustarile de valoare prevazute la alin. (1) si (2) trebuie inregistrate in contul de profit si pierdere si prezentate distinct in notele explicative, daca acestea nu au fost prezentate separat in contul de profit si pierdere.

(4) Evaluarea la valorile minime, potrivit alin. (1) si (2), nu poate fi continuata daca nu mai sunt aplicabile motivele pentru care au fost facute ajustarile respective.

67. - Daca activele imobilizate fac obiectul ajustarilor exceptionale de valoare exclusiv in scop fiscal, in notele explicative se prezinta valoarea ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate.

7.2.2. Imobilizari necorporale

Recunoasterea imobilizarilor necorporale

68. - Un activ necorporal este un activ identificabil, nemonetar, fara suport material si detinut pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative.

69. - Un activ necorporal trebuie recunoscut in bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru entitate si costul activului poate fi evaluat in mod credibil.

70. - In cadrul imobilizarilor necorporale se cuprind:

- cheltuielile de constituire;
- cheltuielile de dezvoltare;
- concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare, cu exceptia celor create intern de entitate;
- fondul comercial;
- alte imobilizari necorporale; si
- avansurile si imobilizarile necorporale in curs de executie.

Active de natura cheltuielilor de constituire

71. - Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea unei entitati (taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de actiuni si obligatiuni, precum si alte cheltuieli de aceasta natura, legate de infiintarea si extinderea activitatii entitatii).

72. - (1) O entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz in care poate imobiliza cheltuielile de constituire. In aceasta situatie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate in cadrul unei perioade de maximum cinci ani.

(2) In situatia in care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu exceptia cazului in care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate.

73. - Sumele inregistrate la "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate in note.

Active de natura cheltuielilor de dezvoltare

74. - (1) Imobilizarile de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte, in scopul realizarii de produse sau servicii noi sau imbunatatite substantial, inaintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii.

(2) Exemple de activitati de dezvoltare sunt:

a) proiectarea, constructia si testarea productiei intermediare sau folosirea intermediara a prototipurilor si modelelor;
b) proiectarea uneltelor si matritelor care implica tehnologie noua;
c) proiectarea, constructia si operarea unei uzine pilot care nu este fezabila din punct de vedere economic pentru productia pe scara larga;
d) proiectarea, constructia si testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau imbunatatite.

75. - (1) Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz.

(2) In cazul in care durata contractului sau durata de utilizare depaseste cinci ani, aceasta trebuie prezentata in notele explicative, impreuna cu motivele care au determinat-o.

(3) In situatia in care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu exceptia cazului in care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate.

(4) Sumele inregistrate la "Cheltuieli de dezvoltare" trebuie explicate in notele explicative.

Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare

76. - (1) Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare reprezentand aport, achizitionate sau dobandite pe alte cai, se inregistreaza in conturile de imobilizari necorporale la valoarea de aport sau costul de achizitie, dupa caz. In aceasta situatie valoarea de aport se asimileaza valorii juste.

(2) Concesiunile primite se reflecta ca imobilizari necorporale atunci cand contractul de concesiune stabileste o durata si o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmeaza a fi inregistrata pe durata de folosire a acesteia, stabilita potrivit contractului. In cazul in care contractul prevede plata unei chirii, si nu o valoare amortizabila, in contabilitatea entitatii care primeste concesiunea, se reflecta cheltuiala reprezentand chiria, fara recunoasterea unei imobilizari necorporale.

Fondul comercial

77. - Fondul comercial apare, de regula, la consolidare si reprezinta diferenta dintre costul de achizitie si valoarea la data tranzactiei, a partii din activele nete achizitionate de catre o entitate.

78. - In cazul in care fondul comercial este tratat ca un activ - ca urmare a achizitiei de catre o entitate a actiunilor altei entitati - se au in vedere urmatoarele prevederi:

a) fondul comercial se amortizeaza, de regula, in cadrul unei perioade de maximum cinci ani;
b) totusi, entitatile pot sa amortizeze fondul comercial in mod sistematic intr-o perioada de peste cinci ani, cu conditia ca aceasta perioada sa nu depaseasca durata de utilizare economica a activului si sa fie prezentata si justificata in notele explicative.

Avansuri si alte imobilizari necorporale

79. - In cadrul avansurilor si altor imobilizari necorporale se inregistreaza avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale, programele informatice create de entitate sau achizitionate de la terti, pentru necesitatile proprii de utilizare, precum si alte imobilizari necorporale.

Imobilizarile necorporale in curs de executie

80. - Imobilizarile necorporale in curs de executie reprezinta imobilizarile necorporale neterminate pana la sfarsitul perioadei, evaluate la costul de productie sau costul de achizitie, dupa caz.

Evaluarea initiala a imobilizarilor necorporale

81. - Un activ necorporal se inregistreaza initial la costul de achizitie sau de productie, asa cum sunt definite in prezentele reglementari.

82. - Un element necorporal raportat drept cheltuiala intr-o perioada nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ necorporal.

Cheltuieli ulterioare

83. - (1) Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal dupa cumpararea sau finalizarea acestuia se inregistreaza in conturile de cheltuieli atunci cand sunt efectuate.

(2) Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului necorporal atunci cand este probabil ca aceste cheltuieli vor permite activului sa genereze beneficii economice viitoare peste performanta prevazuta initial si pot fi evaluate credibil.

Evaluarea la data bilantului

84. - Un activ necorporal trebuie prezentat in bilant la valoarea de intrare, mai putin ajustarile cumulate de valoare.

Cedarea

85. - Un activ necorporal trebuie scos din evidenta la cedare sau atunci cand nici un beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea sa ulterioara.

86. - Castigurile sau pierderile care apar o data cu incetarea utilizarii sau iesirea unui activ necorporal se determina ca diferenta intre veniturile generate de iesirea activului si valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, si trebuie prezentate ca venit sau cheltuiala, dupa caz, in contul de profit si pierdere.

7.2.3. Imobilizari corporale

Recunoasterea imobilizarilor corporale

87. - Imobilizarile corporale reprezinta active care:

a) sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative; si
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

88. - Imobilizarile corporale cuprind: terenuri si constructii; instalatii tehnice si masini; alte instalatii, utilaje si mobilier; avansuri si imobilizari corporale in curs de executie.

89. - (1) Contabilitatea terenurilor se tine pe doua categorii: terenuri si amenajari de terenuri.

(2) In contabilitatea analitica, terenurile pot fi evidentiate pe urmatoarele grupe: terenuri agricole, terenuri silvice, terenuri fara constructii, terenuri cu zacaminte, terenuri cu constructii si altele.

90. - Imobilizarile corporale detinute in baza unui contract de leasing se evidentiaza in contabilitate in functie de natura contractului de leasing, stabilita potrivit legii, cu respectarea prevederilor pct. 49.

91. - In cadrul imobilizarilor corporale sunt evidentiate in mod distinct imobilizarile corporale in curs de executie.

Evaluarea initiala a imobilizarilor corporale

92. - O imobilizare corporala recunoscuta ca activ trebuie evaluata initial la costul sau determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementari, in functie de modalitatea de intrare in entitate.

Cheltuieli ulterioare

93. - Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute, de regula, drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate.

94. - (1) Costul reparatiilor efectuate la imobilizarile corporale, in scopul asigurarii utilizarii continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuiala in perioada in care este efectuata.

(2) Sunt recunoscute ca o componenta a activului investitiile efectuate la imobilizarile corporale, sub forma cheltuielilor ulterioare. Acestea trebuie sa aiba ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare fata de cele estimate initial.
Obtinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin cresterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de intretinere si functionare.

95. - (1) Imobilizarile corporale in curs de executie reprezinta investitiile neterminate efectuate in regie proprie sau in antrepriza. Acestea se evalueaza la costul de productie sau costul de achizitie, dupa caz.

(2) Imobilizarile corporale in curs de executie se trec in categoria imobilizarilor finalizate dupa receptia, darea in folosinta sau punerea in functiune a acestora, dupa caz.

(3) Costul unei imobilizari corporale construite in regie proprie este determinat folosind aceleasi principii ca si pentru un activ achizitionat. Astfel, daca entitatea produce active similare, in scopul comercializarii, in cadrul unor tranzactii normale, atunci costul activului este de obicei acelasi cu costul de construire a acelui activ destinat vanzarii. Prin urmare, orice profituri interne sunt eliminate din calculul costului acestui activ.
In mod similar, cheltuiala reprezentand rebuturi, manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale, precum si pierderile care au aparut in cursul constructiei in regie proprie a activului nu sunt incluse in costul activului.

Evaluarea la data bilantului

96. - O imobilizare corporala trebuie prezentata in bilant la valoarea de intrare, mai putin ajustarile cumulate de valoare.

Amortizarea

97. - (1) Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizarilor corporale.

(2) Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii in functiune a acestora si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare, conform duratelor de utilizare economica si conditiilor de utilizare a acestora.

98. - Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate, inchiriate sau in locatie de gestiune se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre entitatea care le are in proprietate.

99. - (1) Entitatile amortizeaza imobilizarile corporale utilizand unul din urmatoarele regimuri de amortizare:

a) amortizarea liniara;
b) amortizarea degresiva;
c) amortizarea accelerata.

(2) Amortizarea aferenta imobilizarilor corporale se inregistreaza in contabilitate ca o cheltuiala.

(3) Terenurile nu se amortizeaza.

Investitiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, baltilor, iazurilor, terenurilor si pentru alte lucrari similare se recupereaza pe calea amortizarii, prin includerea in cheltuielile de exploatare intr-o perioada hotarata de consiliul de administratie sau responsabilul cu gestiunea patrimoniului.

Cedarea si casarea

100. - O imobilizare corporala trebuie scoasa din evidenta la cedare sau casare, atunci cand nici un beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea sa ulterioara.

101. - Castigurile sau pierderile obtinute in urma casarii sau cedarii unei imobilizari corporale trebuie determinate ca diferenta intre veniturile generate de scoaterea din evidenta si valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta si trebuie prezentate ca venit sau cheltuiala, dupa caz, in contul de profit si pierdere.

Compensatii de la terti

102. - (1) In cazul distrugerii totale sau partiale a unor imobilizari corporale, creantele sau sumele compensatorii incasate de la terti, legate de acestea, precum si achizitionarea sau constructia ulterioara de active noi sunt operatiuni economice distincte si trebuie inregistrate ca atare pe baza documentelor justificative.

Astfel, deprecierea activelor se evidentiaza la momentul constatarii acesteia, iar dreptul de a incasa compensatiile se evidentiaza pe seama veniturilor conform contabilitatii de angajamente, in momentul stabilirii acestuia.

(2) Exemple de asemenea compensatii pot fi inregistrate in urmatoarele situatii:

a) sume platite/de platit de catre companiile de asigurare pentru deprecierea sau pierderea unor imobilizari corporale cauzata, de exemplu, de dezastre naturale sau furt;
b) sume acordate de guvern, in schimbul unor imobilizari corporale, de exemplu, terenuri care au fost expropriate.

7.2.4. Imobilizari financiare

103. - Imobilizarile financiare cuprind actiunile detinute la entitatile afiliate, imprumuturile acordate entitatilor afiliate, interesele de participare, imprumuturile acordate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare, alte investitii detinute ca imobilizari, alte imprumuturi.

104. - In conturile de creante reprezentand imprumuturi acordate se inregistreaza sumele acordate tertilor in baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobanzi, potrivit legii.

105. - (1) La alte imprumuturi acordate se cuprind garantiile, depozitele si cautiunile depuse de entitate la terti.

(2) Entitatile care au evidentiate in contul de creante imobilizate creantele aferente contractelor de leasing financiar, precum si alte creante imobilizate cu scadenta mai mare de un an, vor prezenta in bilant, la imobilizari financiare, numai partea cu scadenta mai mare de 12 luni, diferenta urmand a fi reflectata la creante.

Evaluarea initiala

106. - Imobilizarile financiare recunoscute ca activ se evalueaza la costul de achizitie sau valoarea determinata prin contractul de dobandire a acestora.

Evaluarea la data bilantului

107. - Imobilizarile financiare se prezinta in bilant la valoarea de intrare mai putin ajustarile cumulate pentru pierdere de valoare.

7.2.5. Reguli de evaluare alternative

7.2.5.1. Reevaluarea imobilizarilor corporale

108. - (1) Entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar, cu reflectarea in contabilitate a rezultatelor acesteia.

(2) In cazul efectuarii reevaluarii imobilizarilor corporale, acest lucru trebuie prezentat in notele explicative, impreuna cu elementele supuse reevaluarii, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, precum si elementul afectat din contul de profit si pierdere.

109. - (1) Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu, recunoscut national si international.

(2) La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata in unul din urmatoarele moduri:

a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau
b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.

110. - (1) In cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ. In astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii.

(2) Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite.

(3) Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu exceptia situatiei cand nu exista nici o piata activa pentru acel activ.

(4) O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in exploatarea unei entitati.

(5) Exemple de grupe de imobilizari corporale sunt: terenuri; cladiri; masini si echipamente; nave; aeronave etc.

(6) Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului.

(7) Daca un activ dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat din cauza ca nu exista o piata activa pentru acel activ, activul trebuie prezentat in bilant la cost, minus ajustarile cumulate de valoare.

(8) O piata activa este o piata unde sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) elementele comercializate sunt omogene;
b) pot fi gasiti in permanenta cumparatori si vanzatori interesati; si
c) preturile sunt cunoscute de cei interesati.

(9) Daca valoarea justa a unei imobilizari corporale nu mai poate fi determinata prin referinta la o piata activa, valoarea activului prezentata in bilant trebuie sa fie valoarea sa reevaluata la data ultimei reevaluari, din care se scad ajustarile cumulate de valoare.

111. - (1) In cazul in care se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct in "Capital si rezerve". Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in notele explicative.

(2) Indiferent daca valoarea rezervei a fost modificata sau nu in cursul exercitiului financiar, entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative urmatoarele informatii:

a) valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar;
b) diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar;
c) sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei in vigoare;
d) valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar.

(3) Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve, atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat.

In sensul prezentelor reglementari castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.

(4) Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza astfel:

- ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ; sau
- ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.

(5) Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.

(6) Rezerva din reevaluare trebuie redusa in masura in care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate si pentru obtinerea scopului sau.

(7) Sumele reprezentand diferente de natura veniturilor si cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat in contul de profit si pierdere.

(8) Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia cazului in care activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv realizat.

(9) Cu exceptia cazurilor prevazute la alin. (3) si (6), rezerva din reevaluare nu poate fi redusa.

112. - Ajustarile de valoare se calculeaza in fiecare exercitiu financiar pe baza valorii atribuite imobilizarii pentru acel exercitiu financiar.

113. - In cazul in care se efectueaza reevaluarea, in notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilant de natura imobilizarilor corporale reevaluate, urmatoarele informatii:

a) valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate si suma ajustarilor cumulate de valoare; sau
b) valoarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si cea reprezentand costul istoric si, atunci cand este cazul, valoarea cumulata a ajustarilor suplimentare de valoare.

7.2.5.2. Evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare

114. - (1) Prin derogare de la regulile generale de evaluare prevazute de prezentele reglementari si sub rezerva conditiilor prevazute la alin. (3)-(5) din acest punct, entitatile pot evalua in situatiile financiare consolidate instrumentele financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate, la valoarea justa.

(2) Un instrument financiar reprezinta orice contract ce genereaza simultan un activ financiar pentru o entitate si o datorie financiara sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alta entitate.
Un activ financiar este orice activ care reprezinta:

a) trezorerie;
b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entitati;
c) un drept contractual:
- de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o alta entitate; sau
- de a schimba active sau datorii financiare cu alta entitate in conditii care sunt potential favorabile entitatii; sau
d) un contract care va fi sau poate fi decontat in propriile instrumente de capitaluri proprii si este:
- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligata sa primeasca un numar variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii; sau
- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat in alt fel decat prin schimbul unei sume fixe de numerar sau alt activ financiar pentru un numar fix din instrumentele de capital ale entitatii. In acest scop, instrumentele de capital ale entitatii nu includ instrumente care sunt ele insele contracte pentru primirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitatii.

- O datorie financiara este orice datorie care reprezinta:
a) o obligatie contractuala:
- de a ceda lichiditati sau alt activ financiar unei alte entitati; sau
- de a schimba active sau datorii financiare cu alta entitate in conditii care sunt potential nefavorabile pentru entitate; sau
b) un contract care va fi sau poate fi decontat in propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii si este:
- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligata sa livreze un numar variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau
- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decat prin schimbul unei sume fixe de numerar, sau alt activ financiar in schimbul unui numar fix din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii. In acest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii nu includ instrumente care pot fi ele insele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitatii.

(3) In intelesul prezentelor reglementari, contractele bazate pe marfa care dau oricareia dintre partile contractante dreptul de decontare in numerar sau prin alte instrumente financiare se considera instrumente financiare derivate, cu exceptia cazurilor in care:

a) acestea au fost incheiate si continua sa indeplineasca cerintele asteptate ale entitatii privind cumpararea, vanzarea sau utilizarea produsului de baza;
b) acestea au fost initial destinate unui astfel de scop; si
c) se asteapta ca acestea sa fie decontate prin livrarea marfii.

(4) Evaluarea la valoarea justa se aplica numai datoriilor care sunt:

a) detinute ca parte a unui portofoliu de tranzactionare; sau
b) instrumente financiare derivate.

(5) Evaluarea la valoarea justa nu se aplica:

a) instrumentelor financiare nederivate detinute pana la scadenta;
b) imprumuturilor si creantelor generate de entitate si nedetinute in scopul tranzactionarii; si
c) intereselor in filiale, intreprinderi asociate si asocieri in participatie, instrumentelor de capital emise de entitate, contractelor cu plata contingenta intr-o combinare de intreprinderi, precum si altor instrumente financiare cu astfel de caracteristici speciale si care, in concordanta cu ceea ce este general acceptat, se contabilizeaza diferit fata de alte instrumente financiare.

In intelesul prezentelor reglementari, prin combinarea de intreprinderi se intelege gruparea unor entitati individuale intr-o singura entitate raportoare, determinata de obtinerea controlului de catre o entitate asupra uneia sau mai multor intreprinderi.

115. - (1) Valoarea justa prevazuta la pct. 114 se determina prin referire la:

a) valoarea de piata, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu usurinta o piata credibila. Daca valoarea de piata nu se poate identifica cu usurinta pentru un instrument, dar poate fi identificata pentru componentele sale sau pentru un instrument similar, valoarea de piata poate fi derivata din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar; sau
b) o valoare determinata cu ajutorul unor modele si tehnici de evaluare general acceptate, pentru instrumentele pentru care nu se poate identifica cu usurinta o piata credibila. Astfel de modele si tehnici asigura o aproximare rezonabila a valorii de piata.

(2) In sensul prezentelor reglementari piata credibila are semnificatia pietei active, asa cum apare prezentata aceasta la pct. 110 (8).

(3) Instrumente financiare care nu pot fi evaluate credibil prin oricare dintre metodele mentionate la alin. (1), se evalueaza in conformitate cu regulile generale de evaluare prevazute de prezentele reglementari.

116. - (1) Prin exceptie de la prevederile pct. 44, atunci cand un instrument financiar se evalueaza in conformitate cu pct. 115, modificarea valorii se include in contul de profit si pierdere. Totusi, o astfel de modificare se include direct in capitalul propriu, intr-o rezerva de valoare justa, daca:

a) instrumentul contabilizat este un instrument de acoperire impotriva riscurilor conform unui sistem de contabilizare a acoperirii riscului care permite ca unele sau toate modificarile de valoare sa nu fie inregistrate in contul de profit si pierdere; sau
b) modificarea de valoare se refera la o diferenta de schimb valutar aparuta la un element monetar care face parte dintr-o investitie neta a entitatii intr-o entitate straina.
In intelesul prezentelor reglementari, prin investitie neta intr-o entitate straina se intelege partea entitatii raportoare din activele nete ale acelei entitati straine.

(2) Modificarea valorii unui activ financiar disponibil pentru vanzare, altul decat un instrument financiar derivat, poate fi inclusa direct in capitalul propriu, in rezerva de valoare justa.

117. - (1) Rezerva de valoare justa se ajusteaza atunci cand sumele inregistrate in aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea evaluarii la valoarea justa.

(2) Rezerva de valoare justa va ramane evidentiata in contabilitate atat timp cat sunt evidentiate in bilant instrumentele financiare carora le este aferenta.

118. - Daca a fost aplicata evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare, notele explicative prezinta:

a) ipotezele semnificative care stau la baza modelelor si tehnicilor de evaluare, daca valorile juste au fost determinate in conformitate cu pct. 115 alin. 1 lit. (b);
b) pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justa, modificarile de valoare incluse direct in contul de profit si pierdere, precum si modificarile incluse in rezerva de valoare justa;
c) pentru fiecare clasa de instrumente financiare derivate, informatii privind aria si natura instrumentelor, inclusiv termenii si conditiile semnificative care pot afecta valoarea, momentul si certitudinea fluxurilor viitoare de trezorerie; si
d) un tabel care sa prezinte modificarile rezervei de valoare justa in cursul exercitiului financiar.

7.3. ACTIVE CIRCULANTE

7.3.1. Generalitati

Recunoasterea activelor circulante

119. - (1) Un activ se clasifica ca activ circulant atunci cand:

a) este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii si se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului;
b) este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;
c) este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este restrictionata.

(2) Ciclul de exploatare al unei entitati reprezinta perioada de timp dintre achizitionarea materiilor prime care intra intr-un proces de transformare si finalizarea acestora in trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie.

(3) Echivalentele de trezorerie reprezinta investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

120. - In categoria activelor circulante se cuprind:

a) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmita factura;
b) creante;
c) investitii pe termen scurt;
d) casa si conturi la banci.

Evaluarea activelor circulante

121. - (1) Activele circulante trebuie evaluate la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz, cu respectarea prevederilor alin. (2) de mai jos.

(2) Ajustarile de valoare se fac pentru activele circulante in vederea prezentarii acestora la cea mai mica valoare de piata sau, in circumstante speciale, la o alta valoare minima atribuibila acestora la data bilantului.

122. - Evaluarea efectuata conform prevederilor de la pct. 121 alin. (2) nu poate fi continuata daca motivele pentru care au fost facute ajustarile de valoare nu mai sunt aplicabile. Prin urmare, in situatia in care ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus la reflectarea acesteia au incetat sa mai existe intr-o anumita masura, atunci acea ajustare trebuie reluata corespunzator la venituri.

123. - Daca activele circulante fac obiectul ajustarilor de valoare cu caracter exceptional, exclusiv in scop fiscal, suma ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate in notele explicative.

7.3.2. Stocuri

124. - Stocurile sunt active circulante:

a) detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
b) in curs de productie in vederea vanzarii in procesul desfasurarii normale a activitatii; sau
c) sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile care urmeaza sa fie folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.

125. - (1) In cadrul stocurilor se cuprind:

a) marfurile, si anume bunurile pe care entitatea le cumpara in vederea revanzarii sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii;
b) materiile prime, care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata;
c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile), care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul finit;
d) materialele de natura obiectelor de inventar;
e) produsele, si anume:
- semifabricatele, prin care se intelege produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor;
- produsele finite, adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul entitatii, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor;
- rebuturile, materialele recuperabile si deseurile;
f) animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji si altele) crescute si folosite pentru reproductie, animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum si animalele pentru productie - lana, lapte si blana;
g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte;
h) productia in curs de executie, reprezentand productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime. In cadrul productiei in curs de executie se cuprind, de asemenea, lucrarile si serviciile, precum si studiile in curs de executie sau neterminate.

(2) In cadrul stocurilor se includ si bunurile aflate in custodie, pentru prelucrare sau in consignatie la terti, care se inregistreaza distinct in contabilitate pe categorii de stocuri.

126. - (1) Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise.

(2) In aplicarea alin. (1) este necesar sa se asigure:

a) receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate in entitate si inregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, in custodie sau in consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune. In contabilitate, valoarea acestor bunuri se inregistreaza in conturi in afara bilantului;
b) in situatia unor decalaje intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in mod cert in proprietatea entitatii, se procedeaza astfel:
- bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare cat si in contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare;
- bunurile sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in gestiune;
c) in cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaza ca iesiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:
- bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in contabilitate in conturi in afara bilantului;
- bunurile livrate, dar nefacturate, se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de depozitare cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiune potrivit legii;
d) bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze privind dreptul de proprietate se inregistreaza la intrari si, respectiv, la iesiri, atat in gestiune, cat si in contabilitate, potrivit contractelor incheiate.

Costul stocurilor

127. - (1) Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.

(2) Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.

(3) Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu supravegherea, precum si regiile corespunzatoare.

128. - Materiile prime si materialele consumabile care sunt in mod constant inlocuite si a caror valoare totala este de o importanta secundara pentru entitate pot fi prezentate la "Active" la o valoare si cantitate fixe, daca valoarea, cantitatea si structura acestora nu variaza in mod semnificativ.

129. - (1) Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si al acelor bunuri sau servicii produse si destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifica a costurilor individuale.

(2) Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge in mod substantial unele de altele.

(3) Identificarea specifica a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent daca au fost cumparate sau produse.

(4) Identificarea specifica nu poate fi folosita in cazurile in care stocurile cuprind un numar mare de elemente, care sunt de regula fungibile.

130. - (1) In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul cu amanuntul.

(2) Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, daca este necesar, in functie de conditiile existente la un moment dat.

(3) Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct in contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.

(4) Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:

Coeficient de repartizare² = ((Soldul initial al diferentelor de pret + Diferente de pret aferente intrarilor in cursul perioadei, cumulat de la inceputul exercitiului financiar pana la finele perioadei de referinta) / (Soldul initial al stocurilor la pret de inregistrare + Valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret de inregistrare, cumulat de la inceputul exercitiului financiar pana la finele perioadei de referinta)) x 100

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite.

(5) Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul conturilor sintetice de gradul I si II, prevazute in planul general de conturi, pe grupe sau categorii de stocuri.

(6) La sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.

(7) Diferentele de pret se inregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra bunurilor ramase in stoc.

(8) In comertul cu amanuntul poate fi utilizata metoda pretului cu amanuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda.
In aceasta situatie, costul bunurilor vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare al stocurilor. Orice modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute.

131. - (1) La iesirea din gestiune a stocurilor si altor active fungibile, acestea se evalueaza si inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:

a) metoda primul intrat - primul iesit - FIFO;
b) metoda costului mediu ponderat - CMP;
c) metoda ultimul intrat - primul iesit - LIFO.

(2) Daca valoarea prezentata in bilant, rezultata dupa aplicarea metodelor specificate in alin. (1), difera in mod semnificativ, la data bilantului, de valoarea determinata pe baza ultimei valori de piata cunoscute inainte de data bilantului, valoarea acestei diferente trebuie prezentata in notele explicative ca total pe categorie de active.

(3) Potrivit metodei "primul intrat - primul iesit" (FIFO), bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator, in ordine cronologica.

(4) Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei. Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie.

(5) Potrivit metodei "ultimul intrat - primul iesit" (LIFO), bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului anterior, in ordine cronologica.

(6) Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa pentru elemente similare de natura stocurilor si a activelor fungibile de la un exercitiu financiar la altul. Daca, in situatii exceptionale, administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, in notele explicative trebuie sa se prezinte urmatoarele informatii:

- motivul schimbarii metodei, si
- efectele sale asupra rezultatului.

(7) O entitate trebuie sa: utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natura si utilizare similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita, folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificata.

132. - Productia in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie.

133. - (1) Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

(2) In conditiile folosirii inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza toate operatiunile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric.

(3) Inventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. In acest caz, iesirile se determina ca diferenta intre valoarea stocului initial plus valoarea intrarilor si valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii.

134. - (1) Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor. In acest scop, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere.

(2) In intelesul prezentelor reglementari, prin valoare realizabila neta se intelege pretul de vanzare estimat care ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci cand este cazul, si costurile estimate necesare vanzarii.

7.3.3. Investitii pe termen scurt

135. - Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii actiunilor detinute la entitatile afiliate, altor investitii pe termen scurt, disponibilitatilor in conturi la banci/casierie, creditelor bancare pe termen scurt si altor valori de trezorerie.

136. - Alte investitii pe termen scurt reprezinta obligatiunile emise si rascumparate, obligatiunile achizitionate si alte valori mobiliare achizitionate in vederea realizarii unui profit intr-un termen scurt.

137. - (1) La intrarea in entitate, investitiile pe termen scurt se evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare, sau la valoarea stabilita potrivit contractelor.

(2) La iesirea din gestiune a investitiilor pe termen scurt se aplica prevederile pct. 131.

138. - (1) Pentru deprecierea investitiilor detinute ca active circulante, la sfarsitul exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii, pe seama cheltuielilor se reflecta ajustari pentru pierdere de valoare.

(2) La sfarsitul fiecarui exercitiu financiar, ajustarile pentru pierderile de valoare reflectate se suplimenteaza, diminueaza sau anuleaza, dupa caz. La iesirea din entitate a investitiilor pe termen scurt, eventualele ajustari pentru pierderi de valoare se anuleaza.

7.3.4. Casa si conturi la banci

139. - (1) Conturile la banci cuprind: valorile de incasat, cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banci, disponibilitatile in lei si valuta, cecurile entitatii, creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor acordate de banci in conturile curente.

(2) Sumele virate sau depuse la banci ori prin mandat postal, pe baza de documente prezentate entitatii si neaparute inca in extrasele de cont, se inregistreaza intr-un cont distinct.

(3) Conturile curente la banci se dezvolta in analitic pe fiecare banca.

(4) Dobanzile de incasat, aferente disponibilitatilor aflate in conturi la banci, se inregistreaza distinct in contabilitate, fata de cele de platit, aferente creditelor acordate de banci in conturile curente, precum si cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.

(5) Dobanzile de platit si cele de incasat, aferente exercitiului financiar in curs, se inregistreaza la cheltuieli financiare sau venituri financiare, dupa caz.

140. - Contabilitatea disponibilitatilor aflate in banci/casierie si a miscarii acestora, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate, se tine distinct in lei si in valuta.

141. - (1) Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Nationala a Romaniei.

(2) Operatiunile de vanzare - cumparare de valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul utilizat de banca comerciala la care se efectueaza licitatia cu valuta, fara ca acestea sa genereze in contabilitate diferente de curs valutar.

142. - La incheierea exercitiului financiar, diferentele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilitatilor in valuta si a altor valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat in valuta, acreditive si depozite pe termen scurt in valuta, la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza in conturile de venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.

143. - In vederea achitarii unor obligatii fata de furnizori, entitatile pot solicita deschiderea de acreditive la banci, in lei sau in valuta, in favoarea acestora.

144. - Sumele depuse la banci si sumele in numerar, puse la dispozitia personalului sau a tertilor, in vederea efectuarii unor plati in favoarea entitatii, se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte.

145. - In contul de viramente interne se inregistreaza transferurile de disponibilitati banesti intre conturile la banci, precum si intre conturile la banci si casieria entitatii.

146. - Operatiunile financiare in lei sau in valuta se efectueaza cu respectarea regulamentelor emise de Banca Nationala a Romaniei si a altor reglementari emise in acest scop.

7.4. TERTI

147. - Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor entitatii in relatiile acesteia cu furnizorii, clientii, personalul, asigurarile sociale, bugetul statului, entitatile afiliate, asociatii/actionarii, debitorii si creditorii diversi.

148. - In contabilitatea furnizorilor si clientilor se inregistreaza operatiunile privind cumpararile, respectiv livrarile de marfuri si produse, lucrarile executate si serviciile prestate, precum si alte operatiuni similare efectuate.

149. - Avansurile acordate furnizorilor, precum si cele primite de la clienti se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte.

150. - Operatiunile privind vanzarile/cumpararile de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se inregistreaza in contabilitate in conturile corespunzatoare de efecte de primit sau de platit, dupa caz.

151. - (1) Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se inregistreaza intr-un cont in afara bilantului si se mentioneaza in notele explicative.

(2) Efectele comerciale trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si fond prevazute de legislatia in vigoare, fara de care validitatea lor poate fi contestata sau anulata.

152. - (1) Creantele si datoriile in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb de la data efectuarii operatiunilor, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, cat si in valuta.

(2) Operatiunile in valuta trebuie inregistrate in momentul recunoasterii initiale in moneda de raportare (leu), aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare si moneda straina, la data efectuarii tranzactiei.

153. - (1) Contabilitatea furnizorilor si clientilor, a celorlalte datorii si creante se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica.
In acest sens, in contabilitatea analitica, furnizorii si clientii se grupeaza astfel: interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de plata, respectiv de incasare.

(2) In cadrul conturilor de furnizori si clienti, se grupeaza distinct datoriile si creantele rezultate din tranzactiile cu clauze de rezerva de proprietate.

154. - Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate.

155. - Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum si cele pentru incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii si alte drepturi in bani si/sau in natura datorate de entitate personalului pentru munca prestata.

156. - In contabilitate se inregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit legislatiei in vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, alimente antidot etc.), precum si alte drepturi acordate potrivit legii.

157. - Drepturile de personal neridicate in termenul legal se inregistreaza intr-un cont distinct, pe persoane.

158. - Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata in rate, chirii sau pentru alte obligatii ale salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare si altele), se efectueaza numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale.

159. - Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmeaza sa fie incasate de la acesta, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii si creante in legatura cu personalul.

160. - Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme si echipamente de lucru, precum si debitele provenite din pagube materiale, amenzile si penalitatile stabilite in baza unor hotarari ale instantelor judecatoresti, si alte creante fata de personalul entitatii se inregistreaza ca alte creante in legatura cu personalul.

161. - (1) Contabilitatea decontarilor privind contributiile sociale cuprinde obligatiile pentru contributia la asigurari sociale, contributia la asigurari sociale de sanatate si la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj.

(2) Eventualele sume datorate sau care urmeaza sa fie incasate in perioadele urmatoare, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii si creante sociale.

162. - In cadrul decontarilor cu bugetul statului si fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe venituri de natura salariilor, subventiile de primit, alte impozite, taxe si varsaminte asimilate.

163. - Impozitul pe profit/venit de plata trebuie recunoscut ca datorie in limita sumei neplatite. Daca suma platita depaseste suma datorata, surplusul trebuie recunoscut drept creanta.

164. - (1) Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se stabileste ca diferenta intre valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (TVA colectata) si a taxei deductibile pentru cumpararile de bunuri si servicii (TVA deductibila).

(2) In situatia in care exista decalaje intre faptul generator de TVA si exigibilitatea acesteia, totalul TVA se inregistreaza intr-un cont distinct, denumit TVA neexigibila care, pe masura ce devine exigibila potrivit legii, se trece la TVA colectata sau TVA deductibila, dupa caz.

(3) De asemenea, in contul de TVA neexigibila se inregistreaza si TVA deductibila sau colectata, pentru livrari de bunuri si prestari de servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au intocmit facturile.

(4) Diferenta de taxa, in plus sau in minus, dintre TVA colectata si TVA deductibila se inregistreaza in conturi distincte (TVA de plata sau TVA de recuperat) si se regularizeaza in conditiile legii.

165. - Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se inregistreaza in contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii.

166. - (1) La alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, varsamintele din profitul net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si alte impozite si taxe. Acestea se defalca in contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.

(2) Reflectarea in contabilitate a accizelor si fondurilor speciale incluse in preturi sau tarife se face pe seama conturilor corespunzatoare de datorii, fara a tranzita prin conturile de venituri si cheltuieli.

167. - Subventiile primite sau de primit de catre entitate se inregistreaza in contabilitate intr-un cont distinct.

168. - Contabilitatea decontarilor intre entitatile din cadrul grupului si cu actionarii/asociatii, cuprinde operatiile care se inregistreaza reciproc si in aceeasi perioada de gestiune, atat in contabilitatea entitatii debitoare, cat si a celei creditoare, precum si decontarile intre actionari/asociati si entitate privind capitalul social, dividendele cuvenite acestora, alte decontari cu actionarii/asociatii si, de asemenea, conturile coparticipantilor referitoare la operatiunile efectuate in comun, in cazul asocierilor in participatie.

169. - Dividendele repartizate detinatorilor de actiuni, propuse sau declarate dupa data bilantului, precum si celelalte repartizari similare efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilantului. In acest sens, sumele reprezentand dividende, respectiv, varsaminte la buget vor fi reflectate in conformitate cu prevederile pct. 222.

170. - Sumele depuse sau lasate temporar de catre actionari/asociati la dispozitia entitatii, precum si dobanzile aferente se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte.

171. - Creantele/datoriile entitatii fata de alti terti, altii decat personalul propriu, clientii si furnizorii, se inregistreaza in conturile de debitori/creditori diversi.

172. - Operatiunile care nu pot fi inregistrate direct in conturile corespunzatoare, pentru care sunt necesare clarificari ulterioare, se inregistreaza, provizoriu, intr-un cont distinct. Sumele inregistrate in acest cont trebuie clarificate de catre entitate intr-un termen de cel mult trei luni de la data constatarii.

173. - (1) Diferentele de curs valutar care apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor in valuta la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul perioadei sau fata de cele la care au fost raportate in situatiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli in perioada in care apar.

(2) Atunci cand creanta sau datoria in valuta este decontata in decursul aceluiasi exercitiu financiar in care a survenit, intreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta in acel exercitiu. Atunci cand creanta sau datoria in valuta este decontata intr-un exercitiu financiar ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta in fiecare exercitiu financiar, care intervine pana in exercitiul decontarii, se determina tinand seama de modificarea cursurilor de schimb survenita in cursul fiecarui exercitiu financiar.

174. - (1) Cheltuielile efectuate si veniturile realizate in exercitiul financiar curent, dar care privesc exercitiile financiare urmatoare, se inregistreaza distinct in contabilitate, la cheltuieli in avans sau venituri in avans, dupa caz.

(2) In aceste conturi se inregistreaza, in principal, urmatoarele cheltuieli si venituri: chiriile, abonamentele si alte cheltuieli efectuate anticipat, respectiv veniturile din chirii, abonamente si alte venituri aferente perioadelor sau exercitiilor urmatoare.

175. - Pentru deprecierea creantelor din conturile de clienti, decontari in cadrul grupului si debitori, cu ocazia inventarierii la sfarsitul exercitiului financiar, se reflecta ajustari pentru depreciere.

Contabilitatea angajamentelor si altor elemente extrabilantiere

176. - (1) Drepturile si obligatiile, precum si unele bunuri care nu pot fi integrate in activele si pasivele entitatii se inregistreaza in contabilitate in conturi in afara bilantului, denumite si conturi de ordine si evidenta.
In aceasta categorie se cuprind angajamente (giruri, garantii, cautiuni) acordate sau primite in relatiile cu tertii, imobilizari corporale luate cu chirie, valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, in pastrare sau custodie, debitori scosi din activ urmariti in continuare, redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate, efecte scontate neajunse la scadenta, precum si alte valori.

(2) In cadrul elementelor extrabilantiere sunt cuprinse si activele si datoriile contingente.

(3) Un activ contingent este un activ potential care apare ca urmare a unor evenimente anterioare datei bilantului si a caror existenta va fi confirmata numai prin aparitia sau neaparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi in totalitate sub controlul entitatii.

Un exemplu in acest sens il reprezinta un drept de creanta ce poate rezulta dintr-un litigiu in instanta (de ex. o despagubire), in care este implicata entitatea si al carui rezultat este incert.
Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neasteptate, care pot sa genereze intrari de beneficii economice in entitate. Activele contingente nu trebuie recunoscute in conturile bilantiere. Acestea trebuie prezentate in notele explicative in cazul in care este probabila aparitia unor intrari de beneficii economice. Activele contingente nu sunt recunoscute in situatiile financiare, deoarece ele nu sunt certe iar recunoasterea lor ar putea determina un venit care sa nu se realizeze niciodata.
In cazul in care realizarea unui venit este sigura, activul aferent nu este un activ contingent si trebuie procedat la recunoasterea lui in bilant.
Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunzatoare in situatiile financiare a modificarilor survenite. Astfel, daca intrarea de beneficii economice devine certa, activul si venitul corespunzator vor fi recunoscute in situatiile financiare aferente perioadei in care au survenit modificarile. In schimb, daca este doar probabila o crestere a beneficiilor economice, entitatea va prezenta in notele explicative activul contingent.

(4) O datorie contingenta este:

a) o obligatie potentiala, aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilantului si a carei existenta va fi confirmata numai de aparitia sau neaparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi in totalitate sub controlul entitatii; sau
b) o obligatie curenta aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilantului, dar care nu este recunoscuta deoarece:
- nu este sigur ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau
- valoarea datoriei nu poate fi evaluata suficient de credibil.

O entitate nu va recunoaste in bilant o datorie contingenta, aceasta fiind prezentata in notele explicative.
In situatia in care o entitate are o obligatie angajata in comun cu alte parti, partea asumata de celelalte parti este prezentata ca o datorie contingenta.
Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina daca a devenit probabila o iesire de resurse care incorporeaza beneficiile economice. Daca se considera ca este necesara iesirea de resurse, generata de un element considerat anterior datorie contingenta, se va recunoaste, dupa caz, o datorie sau un provizion in situatiile financiare aferente perioadei in care a intervenit modificarea incadrarii evenimentului.

(5) Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul ca:

a) provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunand ca pot fi realizate estimari corecte), deoarece constituie obligatii curente la data bilantului si este probabil ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea obligatiilor; si
b) datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt:
- obligatii posibile, dar pentru care trebuie sa se confirme daca entitatea are o obligatie curenta care poate genera o iesire de resurse; sau
- obligatii curente care nu indeplinesc criteriile de recunoastere in bilant (deoarece fie nu este probabil sa fie necesara o reducere a resurselor entitatii pentru stingerea obligatiei, fie nu poate fi realizata o estimare suficient de credibila a valorii obligatiei).

7.5. DATORII PE TERMEN SCURT. SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN

177. - (1) O datorie trebuie clasificata ca datorie pe termen scurt, denumita si datorie curenta, atunci cand:

a) se asteapta sa fie decontata in cursul normal al ciclului de exploatare al entitatii; sau
b) este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului.

(2) Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.

7.6. DATORII PE TERMEN LUNG. SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN

178. - Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate acestora se tine pe urmatoarele categorii: imprumuturi din emisiuni de obligatiuni si prime de rambursare a acestora, credite bancare pe termen lung si mediu, sumele datorate entitatilor afiliate si entitatilor de care compania este legata prin interese de participare, alte imprumuturi si datorii asimilate, precum si dobanzile aferente acestora.

179. - Imprumuturile din emisiunile de oblig